Mini glosar de termeni - cadastru şi carte funciară
A
act care emană de la o autoritate publică = certificatul de moştenitor sau legatar, hotărârea judecătorească, decizia autorităţii administrative referitoare la drepturile reale imobiliare, titlul de proprietate şi ordinul prefectului emise în temeiul legii nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, certificatul de atestare emis în temeiul Legii nr. 15/1990 cu H.G. 834/1991, decizia de restituire dată în temeiul legii nr. 10/2001 şi alte acte emise de autoritatea publică, în condiţiile legii.
ANCPI = Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
B
BCPI = Birou de cadastru şi publicitate imobiliară
bun imobil = sintagmă sinonimă cu corpul de proprietate folosită în redactarea din 1999 a Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general.
C
cadastru general = Sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile (corpuri de proprietate) de pe întregul teritoriu al ţării, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar. ~ se organizează (şi se conduce) la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale: comună, oraş, municipiu, judeţ şi la nivelul întregii ţări. Entităţile de bază ale acestui sistem sânt PARCELA, CONSTRUCŢIA şi PROPRIETARUL. Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea tuturor imobilelor în registrul de publicitate imobiliară. Prin sistemul de ~ se realizează:
funcţia tehnică: a ~ se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a poziţiei, configuraţiei şi mărimii suprafeţelor terenurilor pe destinaţii, categorii de folosinţă şi pe proprietari, precum şi ale construcţiilor.
funcţia economică: în cadrul acestei funcţii a ~ se evidenţiază destinaţia, categoriile de folosinţă a parcelelor, precum şi elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
funcţia juridică: această funcţie a ~ se realizează prin (a) identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi (b) prin publicitatea imobiliară.
cadastre de specialitate = sisteme informaţionale specifice unor domenii de activitate
carte funciara = (1) Sistem de publicitate imobiliară întemeiat pe identificarea cadastrală a imobilelor. înscris oficial reprezentând unitatea de baza în sistemul de publicitate imobiliară, în cadrul căruia evidenţa se ţine pe imobile. În cartea funciară se înscriu actele şi faptele juridice referitoare la bunurile imobile din cuprinsul fiecărui teritoriu administrativ. Ansamblu de documente care arată descriptiv starea fiecărui imobil şi care determină situaţia lui juridică. Cărţile funciare sunt registre publice care au destinaţia să evidenţieze datele referitoare la imobile şi anumite inscripţiuni prin care drepturile reale asupra imobilelor iau naştere, se modifică sau încetează.
(2) înscris oficial reprezentând unitatea de baza în sistemul de publicitate imobiliara în cadrul căruia evidenţa se ţine pe imobile şi nu pe proprietari. Cartea funciară se întocmeşte în mod distinct pentru fiecare imobil şi cuprinde menţiuni despre toate actele translative sau constitutive de drepturi în privinţa imobilului respectiv. Se întocmeşte şi se numerotează pe localităţi. ◊ înscrieri în cartea funciară (întabularea, înscrierea provizorie şi notarea)
în sens larg = orice menţiune, făcută de un funcţionar competent, cuprinsă în carte funciară sau în documentele cu care aceasta se întregeşte
în sens restrâns = numai menţiunile din cartea funciară propriu-zisă, nu şi cele existente în alte documente de carte funciară
cod cadastral = simboluri stabilite prin regulamente, norme, STAS - uri, ş.a., pentru diverse atribute ale unei parcele/corp de proprietate sau construcţie (tipul de proprietate, destinaţiile terenurilor, categorii de folosinţă a terenurilor, destinaţia construcţiilor, etc.).
codificare cadastrală = operaţiunea prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoaştere unică a corpurilor de proprietate în raport cu proprietarul. De exemplu: codul pentru proprietatea de stat de interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru terenurile deţinute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu destinaţie forestieră; codul pentru terenurile ocupate de ape etc.
condominiu = imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, din care unele proprietăţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, după caz.
Constituie condominiu (OUG 210/2008):
În cazul construcţiilor-condominiu, proprietăţile individuale se numerotează astfel: la numărul cadastral al imobilului (teren) şi codul construcţiei, se adaugă codul proprietăţii individuale (ex.: 178-C1-U25 pentru imobilul format din teren cu număr cadastral 178, construcţia C1 şi unitatea individuală 25). Tipurile de unităţi individuale se evidenţiază în cartea funciară colectivă.
corp de clădire = parte componenta a unei clădiri, delimitată după următoarele criterii:
Notă: Conform art. 12, „obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar care poate fi alcătuit dintr-una sau mai multe parcele”. Conform art. 169, „Orice imobil care, prin natura sa ori prin scopul economic urmărit de proprietar alcătuieşte o unitate economică, va constitui un corp funciar, dacă proprietarul nu voieşte altfel. Corpul funciar va fi alcătuit la cererea proprietarului din mai multe imobile ce-i aparţin, afară numai dacă nu sunt supuse unor sarcini care nu pot greva separat parcelele unui corp funciar”
corp de proprietate = una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar. ♦ termeni sinonimi: imobil, bun imobil
Notă: În redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996 corpul de proprietate era definit la art. 20 astfel „Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localităţi, aparţinând aceluiaşi proprietar, formează corpul de proprietate ce se înscrie în cartea funciară” - prin imobile înţelegându-se parcele. Din definiţia modificată a imobilului introdusă prin Legea nr. 247 din 2005 - Titlul XII „imobil = una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar” rezultă că cei doi termeni sunt sinonimi. De altfel, sintagma „corp de proprietate” nu mai apare în redactarea legii 7 din martie 2006, dar a rămas în Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general aprobate prin Ordinul nr. 534/01.10.2001. Corpul de proprietate este prin alcătuire o unitate economică, iar prin înscriere în cartea funciară devine şi o unitate juridică în înţelesul că operaţiunile juridice se fac de regulă cu privire la întregul corp de proprietate.
categorie de folosinţă a terenului = caracterizare codificată din punct de vedere al destinaţiei terenului în funcţie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcţii, căi de comunicaţii, exploatare miniera etc.).◊ Identificarea categoriilor de folosinţă a terenurilor se face în baza unor criterii stabilite prin lege, regulamente şi norme. În cadastrul general nu se înregistreaza subcategorii de folosinţă. Identificarea şi consemnarea categoriei de folosinţă se face pentru fiecare parcelă de teren (în extravilan şi intravilan), iar datele se înscriu în fişa corpului de proprietate avându-se în vedere semnificaţiile simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosinţă. Codurile categoriilor de folosinţă se scriu şi pe schiţele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.
CONSTRUCŢIE = o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă pentru proprietar, care aparţine unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Aceasta poate fi o clădire întreagă sau părţi dintr-o clădire, cu una sau mai multe intrări, fiecare intrare având o adresă. ◊ În cadrul fiecărui imobil, construcţiile se identifică printr-un cod ataşat numărului cadastral, alcătuit din litera "C" urmată de un număr de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3,..). Tipul şi componenţa construcţiei, pe destinaţii şi tronsoane, se evidenţiază în PAD. ♦ Construcţia, împreună cu parcela şi proprietarul constituie entităţile de bază a cadastrului general.
D
destinaţia unui teren = în baza unor criterii (stabilite prin lege, regulamente sau/şi norme), fondul funciar se clasifică (se împarte), în funcţie de caracteristicile sale şi de necesităţile socio-economice, în cinci categorii de destinaţie, care, la rândul lor, pot cuprinde sub-categorii de destinaţie ale terenului. Categoria (sub-categoria) de destinaţie a unui teren arată, care este, sau ar fi, cea mai bună şi raţională utilizare a acestuia. Cele cinci categorii de destinaţie ale terenurilor sunt următoarele:
1) terenurile cu destinaţie agricolă (TDA)
2) terenurile cu destinaţie forestieră (TDF)
3) terenurile aflate permanent sub ape (TDH)
4) terenurile din intravilan (TDI)
5) terenurile cu destinaţie specială (TDS):
Fiecare din cele cinci de categorii de destinaţie ale terenurilor cuprind sub-categorii de destinaţie
documentaţie cadastrală = documentaţie cu caracter tehnic şi juridic ÎNTOCMITĂ de o persoană fizică sau juridică autorizată şi atestată în condiţiile legii, ce ARE CA OBIECT unul sau mai multe imobile şi CARE STĂ la baza ÎNREGISTRĂRII imobilelor (sau a modificărilor suferite de acestea) în documentele cadastrale şi A ÎNSCRIERII în cartea funciară a ACTELOR ŞI FAPTELOR JURIDICE referitoare la imobile (a drepturilor de proprietate şi a celorlalte drepturi reale (principale [1] şi accesorii [2]) ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting)
E
e-Terra (sistem informatic) = sistem informatic integrat [3] de cadastru şi carte funciara dezvoltat de IBM-Blominfo care are ca scop standardizarea şi automatizarea fluxurilor de lucru din cadrul OCPI-urilor, care privesc avizarea şi recepţia documentaţiilor cadastrale întocmite pentru înscrierea în Cartea Funciară. e-Terra asigură construirea bazei de date grafice a cadastrului general şi conversia cărţilor funciare din sistem analogic (formatul pe hârtie) în format digital (pe computer). Sistemul are definite principii şi funcţii standard ce permit executarea operaţiunilor de cadastru şi carte funciară. Beneficiarii sistemului sunt birourile notariale, persoanele fizice şi juridice autorizate să execute lucrări de cadastru, instituţiile locale şi centrale, instituţiile bancare şi persoanele fizice.
entităţi de bază ale sistemului de evidenţă a cadastrului general = PARCELA, CONSTRUCŢIA şi PROPRIETARUL.
extrasul de plan cadastral de carte funciară = secţiunea din planul cadastral de carte funciară, cu reprezentarea imobilului şi a imobilelor vecine cu acesta, dimensiunile tuturor laturilor imobilului şi menţiunea datei ultimei actualizări a bazei de date grafice cu privire la imobilul în cauză. ~ se eliberează în format analogic, la o scară convenabilă, având ca suport ortofotoplanul, pe care se vor reprezenta prin suprapunere imobilul în cauză, precum şi cele vecine, dacă acestea există în baza de date. ~ se eliberează în mod obligatoriu de către toate oficiile teritoriale unde este implementată aplicaţia e-terra şi opţional de oficiile teritoriale care au baze de date şi aplicaţii informatice care le permit acest lucru; [Reg_634_2006]
extravilanul unităţii administrativ-teritoriale = partea din unitatea administrativ-teritorială, cuprinsă în afara intravilanului, delimitată cadastral potrivit legii.
F
fond funciar = totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlurile pe baza cărora sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judeţ, al României etc.).
G
gaj = contract accesoriu, real, unilateral şi indivizibil în temeiul căruia debitorul sau o terţă persoană remite creditorului sau unui terţ, un bun mobil, corporal sau incorporal, în vederea garantării executării unei obligaţii.
H
hartă = reprezentare grafică în plan orizontal a suprafeţei pământului (totală sau parţială), generalizată şi micşorată conform unei anumite scări de proporţie şi întocmită pe baza unei proiecţii cartografice
I
IMOBIL = una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar sau aceloraşi proprietari [4], situat(e) pe teritoriul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria lor de folosinţă. Fiecare imobil este precis individualizat, este identificat printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară distinctă [art. 32 {4}]. Imobilul formează o unitate economică ce derivă din natura sa, iar prin înscriere în cartea funciară devine şi o unitate juridică în înţelesul că operaţiunile juridice se fac de regulă cu privire la întregul imobil. Imobilele aparţinând domeniului public şi privat al statutului sau al unităţilor administrativ-teritoriale vor fi înscrise în cărţi funciare speciale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevăzute de lege. {3} ♦ termeni sinonimi: bun imobil, corp de proprietate
Notă: În redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996 imobilul era definit ca fiind „parcela de teren, cu sau fără construcţii”. Definiţia a fost modificată prin Legea nr. 247 din 2005 - Titlul XII ca fiind „una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar”
J
K
L
M
N
numerotare cadastrală = operaţiunea prin care se atribuie, după anumite reguli, numere cadastrale corpurilor de proprietate şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.
numere cadastrale = numerele de ordine care se atribuie corpurilor de proprietate şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.
numerotare topografică (în cadastru) = operaţiunea prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.
O
ortofotoplan = fotografie aeriană realizată din avion (aerofotografiere) la scară de 1:1000 din care rezultă ortofotoplanurile în format digital care sunt adecvate interpretării şi vectorizării parcelelor. Partea grafică a bazei de date. Ortofotoplanuri color în format digital, în sistemul de referinţă naţional (elipsoid Krakowski 1940, plan de proiecţie stereografic 1870 şi sistem de altitudini Marea Neagră 1975. Imaginile digitale color au o valoare GSD (rezoluţia pixelului la teren) de 30 cm.
P
PARCELĂ (cadastrală)= suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui singur proprietar sau mai multor (co)proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic o parcelă poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o porţiune a parcelei având aceeaşi clasificare calitativă {3}. Parcelele de teren care constituie imobilul vor avea înscrisă şi categoria de folosinţă, conform normelor cadastrale.♦ Parcela, împreună cu construcţia şi proprietarul constituie entităţile de bază a cadastrului general.
Notă: În redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996 parcela nu era definită. Definiţia a fost introdusă în redactarea din martie 2003 a legii ca fiind „suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă”
partida cadastrală = suma corpurilor de proprietate de pe teritoriul aceleaşi localităţi (comună, oraş sau municipiu), aparţinând unui proprietar şi care se înscrie în aceeaşi carte funciară.
Notă: Noţiune introdusă la art. 20 în redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996. A fost scoasă din redactările ulterioare.
plan topografic = reprezentare convenţională, în plan, analogică sau digitală, a unei suprafeţe de teren, într-o proiecţie cartografică şi într-un sistem de referinţă. În România planul topografic se întocmeşte în Sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi în Sistemul de referinţă Marea Neagră 1975. Un ~ este rezultatul unei ridicări topografice, prin care elementele de pe suprafaţa terenului sunt reprezentate prin proiecţiile lor orizontale.
persoană autorizată să execute lucrări de cadastru = persoana care realizează o activitate de interes public, împuternicită să constate situaţia existentă la teren {5}
plan cadastral = reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile şi construcţiile din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale (comună, oraş, municipiu, judeţ). Registrele şi planurile cadastrale stau la baza completării sau, după caz, a întocmirii evidenţei privind publicitatea imobiliară.
plan cadastral de bază = plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat poziţia şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate şi parcelelor, categoriile de folosinţă a terenurilor şi construcţiile permanente.
plan cadastral de ansamblu = produs derivat obţinut prin generalizarea conţinutului planului cadastral de baza. Se întocmeşte, de regulă, pentru o unitate administrativ-teritorială şi conţine reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor şi denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile unităţilor administrativ-teritoriale vecine.
planul cadastral de carte funciară = document tehnic, întocmit în sistemul de coordonate stereografic 1970, care conţine limitele imobilelor şi ale construcţiilor permanente înscrise în cartea funciară, numărul cadastral şi se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială; [Reg_634_2006]
planul parcelar = reprezentarea grafică a unei tarlale care conţine limitele tuturor imobilelor din tarla şi detaliile stabile din teren ce o definesc; planul parcelar devine plan cadastral după recepţia şi atribuirea numerelor cadastrale de către oficiul teritorial; [Reg_634_2006]
PROPRIETAR = persoana fizică sau juridică titulară (în exclusivitate sau în indiviziune) a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii. ♦ Proprietarul, împreună cu parcela şi construcţia constituie entităţile de bază a cadastrului general.
R
reambulare = punerea de acord între situaţia reală din teren şi o hartă sau un plan existent(ă); ◊ operaţiunea de actualizarea unor hărţi/planuri existente prin includerea/modificarea tuturor detaliilor apărute ulterior întocmirii iniţiale a hărţii/planului. ◊ Metode de reambulare. Reambularea planurilor cadastrale prin măsurători numerice: procedeul măsurătorilor distanţelor de aliniament, procedeul intersecţiilor de distanţe. Reambularea planurilor cadastrale cu tahimetre autoreductoare şi cu tahimetre electrooptice.
ridicare topografică = ansamblul de lucrări efectuate în scopul obţinerii planului sau hărţii topografice. În funcţie de conţinutul lor, se disting: ridicări planimetrice, când se face doar determinarea poziţiei în plan a punctelor suprafeţei topografice, ridicări nivelitice, când se face doar determinarea poziţiei pe verticala a punctelor şi ridicări combinate, când se face determinarea atât a poziţiei în plan, cât şi a poziţiei pe verticala.
S
sector cadastral = diviziune tehnică cadastrală a unităţii administrativ-teritoriale, delimitată de detalii liniare (căi de comunicaţie, ape, diguri etc.), care nu suferă modificări curente şi care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.
T
tarla = diviziunea cadastrală tehnică a unităţii administrativ-teritoriale delimitată prin detalii fixe, identificabile în teren, care nu suferă modificări în timp, cum ar fi căi de comunicaţie, ape, diguri etc; [Reg_634_2006]
titlu de proprietate = document care stabileşte (atestă) dreptul de proprietate al unei persoane fizice sau juridice ori a statului sau unităşilor administrative ale acestuia asupra unui bun mobil sau imobil (teren sau/şi construcţie). În funcţie de modul de dobândire al bunului, acesta poate fi:
· contract de vânzare – cumpărare
· contract de schimb
· certificat de moştenitor
· sentinţă civilă
· contract de donaţie
U
unitate individuală = unitate funcţională, componentă a unui condominiu, formată din una sau mai multe camere de locuit situate la acelaşi nivel al clădirii sau la niveluri diferite, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, având acces direct şi intrare separată, şi care a fost construită sau transformată în scopul de a fi folosită, de regulă, de o singură gospodărie, pentru satisfacerea cerinţelor de locuit (OUG 210/2008).
UNNPR = Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România
V
X
Y
act care emană de la o autoritate publică = certificatul de moştenitor sau legatar, hotărârea judecătorească, decizia autorităţii administrative referitoare la drepturile reale imobiliare, titlul de proprietate şi ordinul prefectului emise în temeiul legii nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, certificatul de atestare emis în temeiul Legii nr. 15/1990 cu H.G. 834/1991, decizia de restituire dată în temeiul legii nr. 10/2001 şi alte acte emise de autoritatea publică, în condiţiile legii.
ANCPI = Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
B
BCPI = Birou de cadastru şi publicitate imobiliară
bun imobil = sintagmă sinonimă cu corpul de proprietate folosită în redactarea din 1999 a Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general.
C
cadastru general = Sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile (corpuri de proprietate) de pe întregul teritoriu al ţării, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar. ~ se organizează (şi se conduce) la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale: comună, oraş, municipiu, judeţ şi la nivelul întregii ţări. Entităţile de bază ale acestui sistem sânt PARCELA, CONSTRUCŢIA şi PROPRIETARUL. Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea tuturor imobilelor în registrul de publicitate imobiliară. Prin sistemul de ~ se realizează:
- a) identificarea, înregistrarea şi descrierea, în documentele cadastrale, a terenurilor şi a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
- b) asamblarea şi integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
- c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de terenuri şi de alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicităţii şi opozabilităţii drepturilor acestora faţă de terţi;
- d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor.
funcţia tehnică: a ~ se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a poziţiei, configuraţiei şi mărimii suprafeţelor terenurilor pe destinaţii, categorii de folosinţă şi pe proprietari, precum şi ale construcţiilor.
funcţia economică: în cadrul acestei funcţii a ~ se evidenţiază destinaţia, categoriile de folosinţă a parcelelor, precum şi elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
funcţia juridică: această funcţie a ~ se realizează prin (a) identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi (b) prin publicitatea imobiliară.
cadastre de specialitate = sisteme informaţionale specifice unor domenii de activitate
carte funciara = (1) Sistem de publicitate imobiliară întemeiat pe identificarea cadastrală a imobilelor. înscris oficial reprezentând unitatea de baza în sistemul de publicitate imobiliară, în cadrul căruia evidenţa se ţine pe imobile. În cartea funciară se înscriu actele şi faptele juridice referitoare la bunurile imobile din cuprinsul fiecărui teritoriu administrativ. Ansamblu de documente care arată descriptiv starea fiecărui imobil şi care determină situaţia lui juridică. Cărţile funciare sunt registre publice care au destinaţia să evidenţieze datele referitoare la imobile şi anumite inscripţiuni prin care drepturile reale asupra imobilelor iau naştere, se modifică sau încetează.
(2) înscris oficial reprezentând unitatea de baza în sistemul de publicitate imobiliara în cadrul căruia evidenţa se ţine pe imobile şi nu pe proprietari. Cartea funciară se întocmeşte în mod distinct pentru fiecare imobil şi cuprinde menţiuni despre toate actele translative sau constitutive de drepturi în privinţa imobilului respectiv. Se întocmeşte şi se numerotează pe localităţi. ◊ înscrieri în cartea funciară (întabularea, înscrierea provizorie şi notarea)
în sens larg = orice menţiune, făcută de un funcţionar competent, cuprinsă în carte funciară sau în documentele cu care aceasta se întregeşte
în sens restrâns = numai menţiunile din cartea funciară propriu-zisă, nu şi cele existente în alte documente de carte funciară
cod cadastral = simboluri stabilite prin regulamente, norme, STAS - uri, ş.a., pentru diverse atribute ale unei parcele/corp de proprietate sau construcţie (tipul de proprietate, destinaţiile terenurilor, categorii de folosinţă a terenurilor, destinaţia construcţiilor, etc.).
codificare cadastrală = operaţiunea prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoaştere unică a corpurilor de proprietate în raport cu proprietarul. De exemplu: codul pentru proprietatea de stat de interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru terenurile deţinute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu destinaţie forestieră; codul pentru terenurile ocupate de ape etc.
condominiu = imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, din care unele proprietăţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, după caz.
Constituie condominiu (OUG 210/2008):
- în sens restrâns (cazul locuinţelor situate în clădiri-blocuri de locuinţe): un corp de clădire sau un tronson cu una sau mai multe scări din cadrul clădirii de locuit multietajate, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună;
- în sens larg (cazul locuinţelor individuale situate în curţi comune sau alte forme de proprietăţi concret delimitate): un ansamblu rezidenţial format din locuinţe individuale, amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care există proprietăţi comune şi proprietăţi individuale.
În cazul construcţiilor-condominiu, proprietăţile individuale se numerotează astfel: la numărul cadastral al imobilului (teren) şi codul construcţiei, se adaugă codul proprietăţii individuale (ex.: 178-C1-U25 pentru imobilul format din teren cu număr cadastral 178, construcţia C1 şi unitatea individuală 25). Tipurile de unităţi individuale se evidenţiază în cartea funciară colectivă.
corp de clădire = parte componenta a unei clădiri, delimitată după următoarele criterii:
- sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade şi materialele de construcţie a pereţilor exteriori;
- intrarea separată în clădire;
- independenţa şi regimul diferit de înălţime faţă de alte clădiri alăturate.
Notă: în conformitate cu STAS 4908/79, se încadrează, tratează şi numerotează cu denumirea de „CORP”, clădirile de locuit, dependinţele (bucătării, spălătorii, garaje, depozite, ateliere, birouri, etc.) cu înălţimea la cornişă de minimum 2,30m, având fundaţii, pereţi de grosime normală, planşee, uşi, ferestre de dimensiuni normale, pardoseli, acoperişuri, etc.
Notă: Conform art. 12, „obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar care poate fi alcătuit dintr-una sau mai multe parcele”. Conform art. 169, „Orice imobil care, prin natura sa ori prin scopul economic urmărit de proprietar alcătuieşte o unitate economică, va constitui un corp funciar, dacă proprietarul nu voieşte altfel. Corpul funciar va fi alcătuit la cererea proprietarului din mai multe imobile ce-i aparţin, afară numai dacă nu sunt supuse unor sarcini care nu pot greva separat parcelele unui corp funciar”
corp de proprietate = una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar. ♦ termeni sinonimi: imobil, bun imobil
Notă: În redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996 corpul de proprietate era definit la art. 20 astfel „Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localităţi, aparţinând aceluiaşi proprietar, formează corpul de proprietate ce se înscrie în cartea funciară” - prin imobile înţelegându-se parcele. Din definiţia modificată a imobilului introdusă prin Legea nr. 247 din 2005 - Titlul XII „imobil = una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar” rezultă că cei doi termeni sunt sinonimi. De altfel, sintagma „corp de proprietate” nu mai apare în redactarea legii 7 din martie 2006, dar a rămas în Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general aprobate prin Ordinul nr. 534/01.10.2001. Corpul de proprietate este prin alcătuire o unitate economică, iar prin înscriere în cartea funciară devine şi o unitate juridică în înţelesul că operaţiunile juridice se fac de regulă cu privire la întregul corp de proprietate.
categorie de folosinţă a terenului = caracterizare codificată din punct de vedere al destinaţiei terenului în funcţie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcţii, căi de comunicaţii, exploatare miniera etc.).◊ Identificarea categoriilor de folosinţă a terenurilor se face în baza unor criterii stabilite prin lege, regulamente şi norme. În cadastrul general nu se înregistreaza subcategorii de folosinţă. Identificarea şi consemnarea categoriei de folosinţă se face pentru fiecare parcelă de teren (în extravilan şi intravilan), iar datele se înscriu în fişa corpului de proprietate avându-se în vedere semnificaţiile simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosinţă. Codurile categoriilor de folosinţă se scriu şi pe schiţele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.
CONSTRUCŢIE = o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă pentru proprietar, care aparţine unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Aceasta poate fi o clădire întreagă sau părţi dintr-o clădire, cu una sau mai multe intrări, fiecare intrare având o adresă. ◊ În cadrul fiecărui imobil, construcţiile se identifică printr-un cod ataşat numărului cadastral, alcătuit din litera "C" urmată de un număr de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3,..). Tipul şi componenţa construcţiei, pe destinaţii şi tronsoane, se evidenţiază în PAD. ♦ Construcţia, împreună cu parcela şi proprietarul constituie entităţile de bază a cadastrului general.
D
destinaţia unui teren = în baza unor criterii (stabilite prin lege, regulamente sau/şi norme), fondul funciar se clasifică (se împarte), în funcţie de caracteristicile sale şi de necesităţile socio-economice, în cinci categorii de destinaţie, care, la rândul lor, pot cuprinde sub-categorii de destinaţie ale terenului. Categoria (sub-categoria) de destinaţie a unui teren arată, care este, sau ar fi, cea mai bună şi raţională utilizare a acestuia. Cele cinci categorii de destinaţie ale terenurilor sunt următoarele:
1) terenurile cu destinaţie agricolă (TDA)
2) terenurile cu destinaţie forestieră (TDF)
3) terenurile aflate permanent sub ape (TDH)
4) terenurile din intravilan (TDI)
5) terenurile cu destinaţie specială (TDS):
Fiecare din cele cinci de categorii de destinaţie ale terenurilor cuprind sub-categorii de destinaţie
documentaţie cadastrală = documentaţie cu caracter tehnic şi juridic ÎNTOCMITĂ de o persoană fizică sau juridică autorizată şi atestată în condiţiile legii, ce ARE CA OBIECT unul sau mai multe imobile şi CARE STĂ la baza ÎNREGISTRĂRII imobilelor (sau a modificărilor suferite de acestea) în documentele cadastrale şi A ÎNSCRIERII în cartea funciară a ACTELOR ŞI FAPTELOR JURIDICE referitoare la imobile (a drepturilor de proprietate şi a celorlalte drepturi reale (principale [1] şi accesorii [2]) ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting)
E
e-Terra (sistem informatic) = sistem informatic integrat [3] de cadastru şi carte funciara dezvoltat de IBM-Blominfo care are ca scop standardizarea şi automatizarea fluxurilor de lucru din cadrul OCPI-urilor, care privesc avizarea şi recepţia documentaţiilor cadastrale întocmite pentru înscrierea în Cartea Funciară. e-Terra asigură construirea bazei de date grafice a cadastrului general şi conversia cărţilor funciare din sistem analogic (formatul pe hârtie) în format digital (pe computer). Sistemul are definite principii şi funcţii standard ce permit executarea operaţiunilor de cadastru şi carte funciară. Beneficiarii sistemului sunt birourile notariale, persoanele fizice şi juridice autorizate să execute lucrări de cadastru, instituţiile locale şi centrale, instituţiile bancare şi persoanele fizice.
entităţi de bază ale sistemului de evidenţă a cadastrului general = PARCELA, CONSTRUCŢIA şi PROPRIETARUL.
extrasul de plan cadastral de carte funciară = secţiunea din planul cadastral de carte funciară, cu reprezentarea imobilului şi a imobilelor vecine cu acesta, dimensiunile tuturor laturilor imobilului şi menţiunea datei ultimei actualizări a bazei de date grafice cu privire la imobilul în cauză. ~ se eliberează în format analogic, la o scară convenabilă, având ca suport ortofotoplanul, pe care se vor reprezenta prin suprapunere imobilul în cauză, precum şi cele vecine, dacă acestea există în baza de date. ~ se eliberează în mod obligatoriu de către toate oficiile teritoriale unde este implementată aplicaţia e-terra şi opţional de oficiile teritoriale care au baze de date şi aplicaţii informatice care le permit acest lucru; [Reg_634_2006]
extravilanul unităţii administrativ-teritoriale = partea din unitatea administrativ-teritorială, cuprinsă în afara intravilanului, delimitată cadastral potrivit legii.
F
fond funciar = totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlurile pe baza cărora sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judeţ, al României etc.).
G
gaj = contract accesoriu, real, unilateral şi indivizibil în temeiul căruia debitorul sau o terţă persoană remite creditorului sau unui terţ, un bun mobil, corporal sau incorporal, în vederea garantării executării unei obligaţii.
H
hartă = reprezentare grafică în plan orizontal a suprafeţei pământului (totală sau parţială), generalizată şi micşorată conform unei anumite scări de proporţie şi întocmită pe baza unei proiecţii cartografice
I
IMOBIL = una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar sau aceloraşi proprietari [4], situat(e) pe teritoriul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria lor de folosinţă. Fiecare imobil este precis individualizat, este identificat printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară distinctă [art. 32 {4}]. Imobilul formează o unitate economică ce derivă din natura sa, iar prin înscriere în cartea funciară devine şi o unitate juridică în înţelesul că operaţiunile juridice se fac de regulă cu privire la întregul imobil. Imobilele aparţinând domeniului public şi privat al statutului sau al unităţilor administrativ-teritoriale vor fi înscrise în cărţi funciare speciale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevăzute de lege. {3} ♦ termeni sinonimi: bun imobil, corp de proprietate
Notă: În redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996 imobilul era definit ca fiind „parcela de teren, cu sau fără construcţii”. Definiţia a fost modificată prin Legea nr. 247 din 2005 - Titlul XII ca fiind „una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar”
J
K
L
M
N
numerotare cadastrală = operaţiunea prin care se atribuie, după anumite reguli, numere cadastrale corpurilor de proprietate şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.
numere cadastrale = numerele de ordine care se atribuie corpurilor de proprietate şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.
numerotare topografică (în cadastru) = operaţiunea prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.
O
ortofotoplan = fotografie aeriană realizată din avion (aerofotografiere) la scară de 1:1000 din care rezultă ortofotoplanurile în format digital care sunt adecvate interpretării şi vectorizării parcelelor. Partea grafică a bazei de date. Ortofotoplanuri color în format digital, în sistemul de referinţă naţional (elipsoid Krakowski 1940, plan de proiecţie stereografic 1870 şi sistem de altitudini Marea Neagră 1975. Imaginile digitale color au o valoare GSD (rezoluţia pixelului la teren) de 30 cm.
P
PARCELĂ (cadastrală)= suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui singur proprietar sau mai multor (co)proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic o parcelă poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o porţiune a parcelei având aceeaşi clasificare calitativă {3}. Parcelele de teren care constituie imobilul vor avea înscrisă şi categoria de folosinţă, conform normelor cadastrale.♦ Parcela, împreună cu construcţia şi proprietarul constituie entităţile de bază a cadastrului general.
Notă: În redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996 parcela nu era definită. Definiţia a fost introdusă în redactarea din martie 2003 a legii ca fiind „suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă”
partida cadastrală = suma corpurilor de proprietate de pe teritoriul aceleaşi localităţi (comună, oraş sau municipiu), aparţinând unui proprietar şi care se înscrie în aceeaşi carte funciară.
Notă: Noţiune introdusă la art. 20 în redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996. A fost scoasă din redactările ulterioare.
plan topografic = reprezentare convenţională, în plan, analogică sau digitală, a unei suprafeţe de teren, într-o proiecţie cartografică şi într-un sistem de referinţă. În România planul topografic se întocmeşte în Sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi în Sistemul de referinţă Marea Neagră 1975. Un ~ este rezultatul unei ridicări topografice, prin care elementele de pe suprafaţa terenului sunt reprezentate prin proiecţiile lor orizontale.
persoană autorizată să execute lucrări de cadastru = persoana care realizează o activitate de interes public, împuternicită să constate situaţia existentă la teren {5}
plan cadastral = reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile şi construcţiile din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale (comună, oraş, municipiu, judeţ). Registrele şi planurile cadastrale stau la baza completării sau, după caz, a întocmirii evidenţei privind publicitatea imobiliară.
plan cadastral de bază = plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat poziţia şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate şi parcelelor, categoriile de folosinţă a terenurilor şi construcţiile permanente.
plan cadastral de ansamblu = produs derivat obţinut prin generalizarea conţinutului planului cadastral de baza. Se întocmeşte, de regulă, pentru o unitate administrativ-teritorială şi conţine reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor şi denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile unităţilor administrativ-teritoriale vecine.
planul cadastral de carte funciară = document tehnic, întocmit în sistemul de coordonate stereografic 1970, care conţine limitele imobilelor şi ale construcţiilor permanente înscrise în cartea funciară, numărul cadastral şi se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială; [Reg_634_2006]
planul parcelar = reprezentarea grafică a unei tarlale care conţine limitele tuturor imobilelor din tarla şi detaliile stabile din teren ce o definesc; planul parcelar devine plan cadastral după recepţia şi atribuirea numerelor cadastrale de către oficiul teritorial; [Reg_634_2006]
PROPRIETAR = persoana fizică sau juridică titulară (în exclusivitate sau în indiviziune) a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii. ♦ Proprietarul, împreună cu parcela şi construcţia constituie entităţile de bază a cadastrului general.
R
reambulare = punerea de acord între situaţia reală din teren şi o hartă sau un plan existent(ă); ◊ operaţiunea de actualizarea unor hărţi/planuri existente prin includerea/modificarea tuturor detaliilor apărute ulterior întocmirii iniţiale a hărţii/planului. ◊ Metode de reambulare. Reambularea planurilor cadastrale prin măsurători numerice: procedeul măsurătorilor distanţelor de aliniament, procedeul intersecţiilor de distanţe. Reambularea planurilor cadastrale cu tahimetre autoreductoare şi cu tahimetre electrooptice.
ridicare topografică = ansamblul de lucrări efectuate în scopul obţinerii planului sau hărţii topografice. În funcţie de conţinutul lor, se disting: ridicări planimetrice, când se face doar determinarea poziţiei în plan a punctelor suprafeţei topografice, ridicări nivelitice, când se face doar determinarea poziţiei pe verticala a punctelor şi ridicări combinate, când se face determinarea atât a poziţiei în plan, cât şi a poziţiei pe verticala.
S
sector cadastral = diviziune tehnică cadastrală a unităţii administrativ-teritoriale, delimitată de detalii liniare (căi de comunicaţie, ape, diguri etc.), care nu suferă modificări curente şi care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.
T
tarla = diviziunea cadastrală tehnică a unităţii administrativ-teritoriale delimitată prin detalii fixe, identificabile în teren, care nu suferă modificări în timp, cum ar fi căi de comunicaţie, ape, diguri etc; [Reg_634_2006]
titlu de proprietate = document care stabileşte (atestă) dreptul de proprietate al unei persoane fizice sau juridice ori a statului sau unităşilor administrative ale acestuia asupra unui bun mobil sau imobil (teren sau/şi construcţie). În funcţie de modul de dobândire al bunului, acesta poate fi:
· contract de vânzare – cumpărare
· contract de schimb
· certificat de moştenitor
· sentinţă civilă
· contract de donaţie
U
unitate individuală = unitate funcţională, componentă a unui condominiu, formată din una sau mai multe camere de locuit situate la acelaşi nivel al clădirii sau la niveluri diferite, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, având acces direct şi intrare separată, şi care a fost construită sau transformată în scopul de a fi folosită, de regulă, de o singură gospodărie, pentru satisfacerea cerinţelor de locuit (OUG 210/2008).
UNNPR = Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România
V
X
Y